miercuri, 21 decembrie 2011

Sapunul de casa - reloaded

Nu intru in detaliile tehnico-administrative despre cum a ajuns Lara in posesia unei noi bucati de sapun, dar intamplarea s-a intamplat, ca sa zic asa.
De data asta, pe cand am gasit-o, nu mai ramasese din calupul de sapun decat o margine de 1 cm latime.
Nu stiam cat timp trecuse de la "festin", nici daca aia fusese singura bucata, cert este ca a vomitat o data niste bucati de sapun, iar apoi i-am dat doua albusuri crude si un castron de apa cu sare. A mai vomitat de vreo 2-3 ori si a baut cel putin 5 castroane de apa, inclusiv pe cel cu sare.
A doua zi, nu a avut prea mare pofta de mancare, i-a fost in continuare foarte sete si era putin mai apatica, dar a treia zi era deja in forma ei obisnuita.
Si nu, nu a facut clabuci pentru ca sapunul de casa nu prea face spuma :))

miercuri, 30 noiembrie 2011

Labradorul vostru mananca sapun?

Al meu da. Nu stiam pana azi dimineata, cand a furat de undeva din curte o bucata de sapun. Nu orice fel de sapun, ci sapun de casa, un calup mare.
In poza de jos, vedeti cum arata bucata de sapun dupa ce am recuperat-o de la Lara.


Povestea nu se termina insa aici, pentru ca imediat dupa aceea a procurat o a doua bucata de sapun pe care o rontaia cu la fel de mare placere, dar cu ceva mai multa atentie, sa nu cumva sa i-o iau.
Evident ca am recuperat-o si pe-a doua, care arata cam asa:


In lipsa de ceva mai consistent, s-a multumit cu firimiturile ramase in urma primei bucati, asa ca s-a dus sa le aspire macar pe-alea


Ce m-a socat nu a fost faptul ca a furat si a ros fie ea si o bucata de sapun de casa, dar ea chiar il manca si il savura cu adevarat....
Ce parere aveti despre asta?

marți, 22 noiembrie 2011

Cand va enerveaza cainele vostru?

Sa recunoastem: cainii si, mai ales, labradorii nostri dragi sunt niste figuri adorabile... 99% din timp :)
In restul timpului pot fi extrem de caposi, agitati, prostuti, incapatanati, nepotoliti, hiperenergici, intr-un cuvant: imposibili.
Astazi a fost una din acele zile cand Lara m-a scos din sarite la fiecare 10 pasi ai plimbarii de dimineata: atenta la te miri ce, agitata si complet deconcentrata. Probabil era una din acele zile cand amandoua ar fi trebuit sa stam mai mult in pat, sa ne luam micul dejun si sa sarim peste inviorarea de dimineata...
Cert este ca astfel de experiente, desi nu le pot explica prin starea sau atitudinea mea deosebita fata de restul zilelor, imi dau o dispozitie neplacuta. Plimbarea nu mai este fun, ci pur si simplu, annoying.
Vi se intampla si voua asta? Cu ce va scot din sarite cateii vostri?

vineri, 11 noiembrie 2011

Despre backpack - partea a IV-a

Asa cum spuneam in celelalte episoade din serialul "Despre backpack", povestea asta pare sa nu se sfarseasca.
Abia acum (nici nu vreau sa ma gandesc cate luni au trecut de cand am cumparat backpack-ul) am reusit sa-i lungesc chingile, astfel incat sa ii vina Larei.
Iata cum arata:



Astazi fiind prima zi, l-a purtat gol, dar de luni vom incepe sa adaugam si ceva greutate. Fiind foarte mici buzunarele, nu stiu inca ce voi putea pune in ele, dar ma orientez eu atunci.
Dupa cum se vede si in poze, a fost foarte linistita si l-a purtat fara probleme. Este adevarat ca la plecare a incercat sa si-l traga din spate de vreo doua ori, dar am corectat-o si pe urma n-a parut sa-l mai bage in seama.
Inainte de a i-l pune, am lasat-o sa-l miroasa, l-am lasat pe jos langa ea, am adus lesa si cateva bobite de mancare. Prima data i l-am pus doar pe spate si am prins cureaua din fata, i-am dat 2 boabe, pe urma i le-am strans si pe cele de sub burta, i-am mai dat doua boabe, am lasat-o sa se obisnuiasca putin, apoi i-am pus lesa de care se bucura de fiecare data cand o vede (ca stie ca e rost de plimbare).
Apoi am plecat linistite.
La tarc, i l-am dat jos si i l-am pus inapoi la plecarea spre casa, tot fara probleme.

marți, 25 octombrie 2011

Test de greutate

Asa cum spuneam ieri, incerc sa va arat cum se prezinta Lara conform primei metode de evaluare a siluetei.
Din pacate, poza de sus nu este foarte reusita calitativ, dar cred ca este suficient de sugestiva pentru a o suprapune modelelor din grafic. Iat-o:









NB: Petele de pe spatele ei sunt umbra mea in incercarea de a-i face o poza in dimineata asta, la lumina unui bec (stupid, stiu :P)

Pentru imaginea din lateral nu mi-a mai ajuns bateria, asa ca ma folosesc de o poza de asta vara (cand oricum era cu vreo 2 kg mai grasa)










Concluziile mele:
- dupa poza 1 - are talia vizibil mai ingusta decat umerii, dar nu foarte accentuat.
- dupa poza 2 - linia burtii este la acelasi nivel cu pieptul, desi ar trebui sa urce.
- dupa palpare - i se simt coastele la o palpare usoara, fara a apasa.
=> as incadra-o in limitele normale, dar spre limita maxima... undeva intre ideal si heavy din imaginea de mai jos.
Voi ce parere aveti?

luni, 24 octombrie 2011

Cum stii daca labradorul tau este prea gras, prea slab sau "numai bine"

Se stie ca labradorii sunt mari mancaciosi si prin urmare, fara o dieta corecta, sunt predispusi la ingrasare.
In aceeasi masura, sunt caini de talie medie spre mare, cu o constitutie solida si cu o blana foarte deasa. Chiar si in cazul unui exemplar echilibrat, este posibil sa dea impresia de masivitate si deci, de supraponderal.
Referitor la Lara, numai eu stiu de cate ori am auzit prin parc, de la alti posesori de caini (nu de labradori!), exclamatia: "Vai, dar e cam grasuta! Sa o puneti la regim!" La inceput am combatut "acuzele", dar acum am renuntat, fiecare cu parerile lui si fiecare are grija de cainele lui asa cum stie.
Dincolo de impresia vizuala pe care o lasa, am incercat si eu sa gasesc o modalitate "stiintifica" de evaluare, asa ca iata ce-am gasit.
Maine o sa incerc sa exemplific aplicarea acestor metode pe Lara.
Pana atunci astept sa-mi povestiti cum se incadreaza labradorii vostri in aceste modele si ce parere aveti despre aceste metode.



Sursa: Nestle Purina PetCare Co

Evaluarea
1. Privit din lateral.
Burta trebuie sa fie mai sus de nivelul pieptului. Daca este la acelasi nivel sau mai jos de linia pieptului, cainele este supraponderal. In mod normal, daca se vad coastele, cainele este prea slab, dar la anumite rase (greyhound, whippet, etc) este normal ca acestea sa se vada.
La rasele cu o blana deasa aceasta evaluare nu este relevanta, asa incat trebuie urmati pasii de mai jos.

2. Privit de deasupra.
Privit de sus, talia trebuie sa se subtieze, dar oasele soldului nu trebuie sa iasa in evidenta prea mult, caz in care este posibil sa fie prea slab. Daca talia este la acelasi nivel sau depaseste linia soldului si a umerilor, cainele este prea gras.

3. Palparea coastelor.
Acesta este cel mai important test pentru cainii cu multa blana. Trebuie sa ii simtiti coastele la o palpare obisnuita, ceea ce indica o greutate normala. Daca se pot simti coastele la o simpla atingere, atunci este posibil sa fie prea slab.

O alta metoda o reprezinta urmarirea pasilor din graficul de mai jos:


Interpretarea rezultatelor

A Extrem de slab
Cainele are o cantitate foarte mica sau inexistenta de grasime.
Recomandare: apelati de urgenta la un veterinar.

B Slab
Cainele are doar o cantitate mica de grasime.
Recomandare: apelati la un veterinar pentru a stabili cantitatea optima de mancare 
C Suplu
Cainele se afla la nivelul inferior al scalei ideale, cu o cantitate de grasime mai mica decat cea normala. 
Recomandare: Cresteti putin cantitatea de mancare. Monitorizati greutatea cainelui in fiecare luna. 

D Ideal
Cainele are cantitatea ideala de grasime.
Recomandare: Monitorizati-i greutatea in fiecare luna si la fiecare vizita la veterinar.

E Usor supraponderal
Cainele este la limita superioara a scalei ideale, cu un mic exces de grasime.
Recomandare: Apelati la un veterinar pentru a stabili cantitatea de mancare si niveluld e activitate fizica pe care trebuie sa-l atinga.

F Moderat supraponderal
Cainele are grasime in exces.
Recomandare: Apelati la sfatul unui veterinar pentru a incepe un program de slabire care sa includa si exercitii fizice.

G Puternic supraponderal
Cantitatea de grasime in exces ii afecteaza sanatatea.
Recomandare: Apelati imediat la sfatul unui medic veterinar.

Nota* Scorul testului poate diferi in functie de rasa si de diferitele etape de viata. In cazul in care sunteti nesiguri de rezultat, cereti opinia unui veterinar.

miercuri, 19 octombrie 2011

Labdrador "Like"

Lista de "like" a unui labrador:
- mancarea
- rosul
- obiectele interzise a fi roase
- joaca cu oameni
- joaca cu alti labradori
- joaca cu alti caini
- joaca cu jucarii
- plimbarea
- mirositul pe jos
- apa
- sariturile
- urmarirea pisicilor
- urmarirea pasarilor
- mangaiatul
- stapanii
- musafirii
- mancarea (stiu ca am mai spus-o, dar nu strica sa accentuez)

marți, 18 octombrie 2011

In problema cainilor vagabonzi

Zilele acestea problema cainilor vagabonzi/comunitari/fara stapan a revenit pe tapetul oficial al autoritatilor si chiar astazi se discuta in parlament o lege in acest sens.
Nu discut legea, nici motivele pentru care pana acum nu s-a facut (aproape) nimic. Este o problema cu miza financiara si electorala foarte mare si cu asta am explicat tot.
Cele doua tabere sunt suficient de inversunate ca sa mai fie nevoie de agitatori, oponenti sau partizani de oricare parte.
Ce vreau sa discut este insigna de "iubitori de animale" pe care si-o agata in piept din cand in cand cei care sar in apararea cainilor comunitari si condamna orice masura drastica impotriva lor.
Eu sunt o iubitoare de animale, de caini, in special, dar cred ca problema in speta transcede sentimentele noastre miloase fata de patrupede si necesita putina judecata limpede si actiune din partea autoritatilor. Pentru ca la anvergura pe care a capatat-o acest fenomen, autoritatile sunt singurele care pot face ceva eficient, la scara larga si in mod coerent ("concertat", cum spun tot reprezentantii autoritatilor).
Solutia sterilizarii este viabila pentru un numar mic de caini si produce efecte intr-un timp foarte indelungat, iar asta numai cu conditia ca absolut TOTI cainii sa fie sterilizati. Cred ca este imposibil sa se faca asta si in plus nu ne permitem sa mai lasam sa treaca ani buni pana sa se vada rezultate.
Solutia adoptiei este ineficienta din start pentru ca daca am fi vrut sa adoptam acesti caini, am fi facut-o deja si nu am fi lasat sa se ajunga aici.
Solutia adaposturilor cred ca este nerealista din punct de vedere logistic si financiar.
Prin excludere, eutanasierea ramane singura varianta pe care ne-o putem permite si care ar rezolva problema rapid.
Iar eu vrea sa se termine rapid! M-am saturat sa umblu cu teama pe strazi, sa trebuiasca sa fiu atenta de unde poate rasari un caine suparat, sa nu-mi pot plimba linistita cainele pentru ca se iau dupa noi haitele din cartier. M-am saturat sa aud de oameni muscati, de copii speriati. M-am saturat de gunoaiele furate din ghena si imprastiate de caini prin fata blocului, de mizeria de pe trotuare.
M-am saturat si sa vad caini infometati sau care mananca atunci cand apuca, caini bolnavi, batuti, calcati de masini, degerati iarna, toropiti de caldura vara.
Iubesc cainii si mi-am luat unul al meu. Asta fac cei care iubesc cainii. Ceilalti... latra de pe margine.

sâmbătă, 15 octombrie 2011

Dresaj - lucru in prezenta altor caini

O lectie de dresaj care mi-a folosit foarte tare la vremea cand Lara era de varsta catelului din film.
Nu numai ca labradorul din video este identic cu Lara (la varsta respectiva), dar se si manifesta exact ca ea in situatiile respective.
Sper sa va foloseasca sau macar sa va aminteasca de cateii vostri atunci cand aveau cateva luni!

vineri, 14 octombrie 2011

The Official Book of the Labrador Retriever

Am cumparat cartea asta cu numai 5 euro, dintr-o librarie din Amsterdam.
Are o multime de informatii despre cele mai importante canise de retrieveri din USA, despre studii genetice efectuate asupra rasei, probleme de sanatate specifice, dar si despre nivelurile de obedience class (care sunt, ce cunostinte se insusesc la fiecare nivel si care sunt testele de absolvire) sau despre conditiile pentru a deveni "insotitor autorizat".
O sectiune foarte consistenta si interesanta e aceea a dresajului pentru vanatoare: scheme de miscare in teritoriu, comenzi, tehnici de dresaj pentru aport, etc.
Daca doreste cineva mai multe detalii, pot posta niste fragmente si imagini interesante.
Asa arata coperta.

miercuri, 28 septembrie 2011

Curatarea urechilor

Scriam intr-o postare mai veche despre ingrijirea zilnica a labradorilor si despre nevoia de a le curata urechile. Vin acum cu detalii.
Pentru ca sta afara si se murdareste destul de repede, pe Lara o curat in urechi cam la 4-5 zile. In orice caz, este usor de observat cand e nevoie sa fie curatata si nu cred ca trebuie insistat cu asta daca nu e cazul, doar pentru a respecta un program.
Eu folosesc Otto Cleans. 
Este o solutie de uz veterinar, care contine, in principal, acid acetilsalicilic (mai comun spus, aspirina). Am cumparat-o din cabinetul unde o duceam la inceput, dar cred ca se gaseste in majoritatea farmaciilor veterinare. Evident, nu este singura varianta, exista nenumarate produse de acest gen, dar acesta este si destul de ieftin.
Desi pe prospect scrie ca se picura solutia in ureche si apoi se sterge, eu prefer sa inmoi un tampon de vata in solutie si sa o sterg asa. Nu stiu de ce, dar am o problema cu picurarea lichidelor in urechi :-P
Nu este o manevra dificila, mai ales ca Lara suporta foarte calma operatiunile de genul asta, dar trebuie facuta cu grija.
Poate reusesc sa pun zilele astea si un filmulet propriu pentru exemplificare, daca se anunta amatori...

joi, 22 septembrie 2011

Dileme alimentare

Dupa ce am avut revelatia ca dieta cainilor trebuie sa difere fundamental in functie de rasa (ma refer la continut, nu exclusiv la cantitate) si ca labradorilor nu le prieste un continut ridicat de carbohidrati si dupa ce m-am hotarat (la recomandarea unui cititor) sa incerc si marca Taste of the Wild, am intrat pe un site care vindea aceasta marca si ce sa vezi?! O multime de marci despre care nu mai auzisem, marci premium si super premium, cu cereale/ fara cereale, cu cartofi/fara cartofi, cu porumb/fara porumb...
In fine, ati prins ideea, dupa descriere, fiecare parea cea mai grozava, cea mai sanatoasa, cea mai ecologica si cea mai cea.
Acum cititi si voi descrierea fiecarei marci (acolo unde exista) si spuneti-mi si mie ce sa fac... Ca pana ma hotarasc eu, i se termina sacul de mancare (care e Eukanuba, apropo), ramane Lara fara provizii si rezolva singura problema dietei personale rasturnand vreun cos de gunoi.
Oricum, ce-mi este clar din descrieri e ca cerealele in cazul cainilor (deci nu numai al labradorilor, se pare) sunt un echivalent al E-urilor din alimentatia noastra.
Personal, astept cu interes o noua generatie de studii care sa ne spuna ca, de fapt, o dieta fara cereale este moarte curata pentru catei...

1. Taste of the Wild
2. Acana
Acana este o mancare produsa din ingrediente proaspete, fara cereale, cerealele fiind inlocuite cu fructe si legume. Fiecare sortiment de Acana contine cel putin trei surse de proteina de origine animala.

3. Artemis
Artemis aduce in hrana cateilor conceptul holistic intr-un amestec de carne proaspata de pui si curcan. Nu contine coloranti, aromatizanti sau conservanti chimici.

4. Belcando
Noua formula a mancarii uscate Belcando aduce o abordare holistica in hrana destinata cateilor. Belcando nu contine soia, organsime modificate genetic, grau, coloranti, conservanti sau aromatizanti artificiali.

5. Bewi Dog
6. Bio Bosch
7. Biomill
Biomill este o mancare de calitate superpremium, conceputa pentru a satisface nevoile nutritionale ale cateilor din toate categoriile de varsta si toate taliile.

8. Bosch
9. Brit
10. Brit Care
Brit Care este o gama de mancare uscata hipoalergenica pe baza miel, somon sau vanat adaptata pentru catei din toate categoriile de varsta si toate taliile

11. Dog Chow
12. Ecopet
13. Eukanuba
14. Guabi Natural
15. Hill's Nature's Best
16. Hill's Science Plan
17. Mera Dog
18. Natural & Delicious
Natural & Delicious este o mancare uscata pentru caini cu 70 % carne, 30 % fructe si legume si 0% cereale. Proteinele de origine animala provin din carne proaspata de pui, mistret, peste sau miel

19. OrganiPets
20. Orijen
Orijen este o hrana pentru caini ce reproduce profilul nutritional natural al carnivorelor 80% carne, 20% fructe si legume si 0% cereale

21. Pro Pac
22. Purina Pro Plan
23. Royal Canin
Royal Canin este un produs de calitate super premium conceput pentru a raspunde nevoilor si sensibilitatilor specifice fiecarui caine, in functie de rasa sau de talie

24. Sabor e Vida
25. Sportmix
26. Summit 10
Summit 10 este o hrană de calitate superioară pentru câinii de toate taliile şi vârstele

27. Trainer Natural

vineri, 9 septembrie 2011

Sterilizarea catelelor de la A la Z

Cum spuneam intr-o postare anterioara, ne-am hotarat sa o sterilizam pe Lara. Am inteles care sunt beneficiile operatiei si riscurile la care o expunem daca nu o sterilizam. Pana aici totul bine si frumos. Totusi, inainte de a trece la fapte, am incercat sa ma interesez ce inseamna si ce presupune aceasta operatie, deci pentru ce trebuie sa fim pregatiti.
Mai jos, un rezumat al informatiilor pe care le-am gasit disipate pe diverse site-uri si forumuri, informatii care mi s-au parut de incredere si pertinente.

Ce este interventia de sterilizare? Termenul medical este ovariohisterectomia (OHE) si implica inlaturarea ovarelor, oviductelor si a uterului.

Cand ar trebui sterilizate catelele? La varsta de 4-6 luni, inainte de a intra in primul ciclu de calduri; cu toate acestea, medicii veterinari pot efectua interventia la orice varsta, iar unii o practica la varsta de numai 8-16 saptamani.
 
Care sunt avantajele sterilizarii ?
- Ajuta la prevenirea puisorilor nedoriti.
- Diminueaza posibilitatea de a dezvolta cancer mamar care este fatal in 50% din cazuri.
- Elimina posibilitatea aparitiei altor tipuri de cancere ale aparatului reproducator, a diferitelor afectiuni ovariene si uterine si a infectiilor uterine mortale. 
- Elimina ciclurile de calduri neplacute si comportamentele negative asociate acestora, ca de exemplu urletelor, anxietatea, dorinta de a evada si urinarea in locuri inacceptabile. 
 
Ce se intampla in timpul interventiei?
Medicul veterinar o va seda si o va pune sub anestezie generala. Personalul auxiliar ii va monitoriza frecventa respiratorie si cardiaca. Interventia chirurgicala se desfasoara intr-un mediu steril, cum este sala de operatii. edicul chirurg va face o mica incizie in regiunea abdominala si va indeparta ovarele, oviductele si uterul. Toate vasele de sange vor fi ligaturate pentru a preveni sangerarea. Medicul veterinar inchide incizia de la nivelul peretelui abdominal cu ajutorul unei suturi si apoi si incizia de la piele cu ajutorul unui adeziv chirurgical sau a diferitelor suturi (de preferat suturile estetice, dermo-dermice).
 
Este interventia chirurgicala dureroasa?
Catelusa nu va simti nimic cat timp este sub anestezia generala, in timpul si imediat dupa interventia chirurgicala. Postoperator i se administreaza medicatia antidureroasa, antialgica pentru disconfortul postoperator.
 
Ce analize sunt indicate inaintea operatiei?
- un control cardiologic
- analize de sânge care să stabilească starea fucţională a rinichilor şi a ficatului precum şi să elimine eventualele suspiciuni de anemie sau de tulburări imunitare.


Exista vreun risc asociat interventiei de sterilizare? 
Desi interventia chirurgicala de sterilizare poate fi considerata o interventie de anvergura deoarece implica intrarea in abdomen, medicii veterinari considera aceasta procedura foarte sigura si chiar uzuala. Analizele de sange anterioare anesteziei au menirea de a evalua functia renala si hepatica a cainelui deoarece aceste organe sunt implicate in descompunerea si eliminarea substantelor anestezice din organism dupa interventia chirurgicala.
 
Cand poate fi adusa cateaua acasa?
Multi medici veterinari retin animalutele peste noapte, dar altii ii lasa acasa in aceeasi zi. Daca trebuie sa fiti la serviciu si nu puteti sa stati cu animalutul vostru cand se intoarce acasa, solicitati medicului vostru veterinar o perioada prelungita pentru observatie.
 
Cum trebuie s-o ingrijesc odata ajunsa acasa?
Trebuie limitata orice activitate inutila si impiedicata lingerea excesiva a inciziei, cel putin o saptamana dupa operatie. Este indicat un guler special in acest sens. In general, trebuie tinuta sub observatie cel putin trei zile, pentru a urmari orice fel de modificari in aspectul suturii si in comportamentul catelei. Trebuie tinuta la caldura. De altfel nu se recomanda efectuarea acestei operatii in anotimpul rece.
Pana a doua zi dupa operatie nu i se da niciun fel de hrana, iar dupa aceea i se da numai hrana lichida sau semi-solida (explicatia fiind ca efortul de defecatie pune presiune pe sutura si aceasta trebuie evitata).
In prima zi, este posibil sa vomite ceea ce mananca.
Firele, in cazul in care nu se folosesc cele resorbabile (si multi veterinari nu le folosesc pe motiv ca cele clasice sunt mai rezistente) se scot dupa 7-10 zile.
 
Ce simptome ar putea fi alarmante? In ce caz sun medicul veterinar?
- Redeschiderea inciziei
- Inflamarea anormala a zonei de incizie (un anumit grad de inflamatie este normal)
- Modificarea coloratiei pielii la locul de incizie (rosu inchis sau violet)
- Scurgeri de sange mai mult sau mai putin consistente de la zona de incizie
- Mirosuri respingatoare de la zona de incizie, care pot indica o infectie
- Letargie persistenta sau daca animalutul tau nu pare sa se simta mai bine dupa cateva zile.
 
Cand poate sa-si reia activitatea normala? 
- Majoritatea animalutelor se trezesc si sunt vioaie la scurt timp dupa interventia chirurgicala. Unele vor manca chiar in aceeasi zi cu interventia chirurgicala. Majoritatea isi reiau activitatea normala inca de a treia zi de la interventie.

Daca aveti si alte completari, va rog sa trimiteti un comentariu. As vrea sa consolidez aceste informatii pentru referinta si uzul cat mai multor stapani de caini care cauta detalii pe aceasta tema.

miercuri, 7 septembrie 2011

Labradorul este un dalmatian tavalit in noroi

O scena memorabila din "101 dalmatiei", insotita de urmatoarele replici:

Pongo: Perdy, I've got an idea!


[rolls around in soot]

Perdita: Pongo, what on Earth...?

Pongo: Look! I'm a Labrador! We'll all roll in the soot! We'll all be Labradors!

Labrador: Say! That is an idea!

Pongo: Come on, kids! Roll in the soot!

Penny: You mean you want us to get dirty?

Pepper: Did you hear that, Freckles? Dad wants us to get dirty.

Cadpig: Mother, should we?

Perdita: [sighs] Do as your father says.

Pepper: This'll be fun!

Cadpig: I always wanted to get good and dirty!




miercuri, 31 august 2011

In apartament sau la curte?

Aceasta este o dilema si o discutie pentru multi posesori sau viitori posesori de caini. La randul meu, am fost intrebata de multa lume daca ii sfatuiesc sa tina un labrador in casa sau afara. Raspunsul meu nu este unul simplu.
Daca ma gandesc la rezistenta lor pentru conditiile de afara, as spune ca, desi prefera categoric temperaturile sub 20 de grade si sunt mari amatori de zapada, nu este indicat sa stea in frig foarte mult timp. Cu alte cuvinte, o plimbare pe ger e placuta, dar pe urma trebuie sa se poata retrage undeva la caldura (15-20 de grade).
Temperaturile foarte ridicate nu le suporta usor, dar de asta nu ii prea poate feri nici apartamentul, nici curtea.
Pe vremea cand o tineam pe Lara in apartament, a facut conjunctivita din cauza aerului conditionat, iar acum a ramas cu aceasta sensibilitate.
De cele mai multe ori insa, poate inconstient, intrebarea "in apartament sau la curte?" are un substrat: "trebuie sa stau chiar tot timpul cu el sau e in regula daca il mai uit si prin curte?"
In general, oamenii stiu ca un caine trebuie scos afara si automat se gandesc ca nu mai trebuie scos afara de vreme ce el oricum sta in curte. Gresit!
1. Daca sta in curte, curtea devine casa lui. Asta inseamna ca va avea o retinere sa isi faca nevoile in curte. Lara isi face nevoile aproape numai atunci cand o scot la plimbare, iar in curte face numai daca se intampla sa nu pot iesi cu ea intr-o zi.
2. Daca sta in curte nu inseamna ca automat face miscare. Cainii nu gandesc ca oamenii: "Cum sa-mi mai omor eu timpul si sa profit de aerul liber? Hai sa fac niste flortai sau sa fac o alergare prin curte!" Daca sunt lasati in pace, nu sunt provocati, ei stau, dorm, privesc pe strada, se plictisesc sau isi pierd rabdarea.
3. Curtea este o zona in care ii putem controla cu greu. In primul rand, nu suntem cu ei si nu-i putem observa si in al doilea rand, au foarte multi stimuli. Pe la gard trec oameni care ii mangaie, care ii enerveaza sau care le dau de mancare. Trec pisici, pasari si alte ganganii care ii scot din minti daca nu are cine sa ii linisteasca sau sa ii corecteze. Un caine mai putin echilibrat sau cu foarte multa energie neconsumata (asa cum poate fi un labrador) este posibil sa nu isi gaseasca linistea in curte.
4. Ne gandim asa: "oricum sunt plecat la munca 10-12 ore pe zi, cum sa-l tin inchis intre 4 pereti? In curte macar se mai misca si el". Adevarat pana la un punct. In realitate, in casa, de plictiseala, poate face pagube mai mari decat in curte, mai ales cand se stie ca labradorii sunt mari rozatori de de toate.
5. Labradorii sunt caini foarte sociali si sociabili si cauta permanent compania stapanilor. Lasati afara, adica separati de stapan, poate fi greu de suportat pentru ei.

luni, 29 august 2011

Perioada de calduri

Lara a intrat in calduri la 9-10 luni. Teoria spune ca primele calduri apar oricand intre 6-12 luni si au o ciclicitate de 6 luni.
Prima data a durat cam o luna, cu sangerari mai abundente in prima saptamana si apoi din ce in ce mai putin. Acum nu mai sangereza decat vreo 2-3 zile si destul de putin.
In primele 2-3 zile este mai apatica, nu prea are chef de joaca si mai mult are grija sa se linga si sa se tarasca pe fund, tot ca sa se curete. Dupa aceste cateva zile, isi revine la starea de spirit obisnuita. Marele inconvenient este ca in tot acest timp, ba chiar si dupa ce trece perioada de calduri (probabil pentru ca pastreaza un anumit miros specific) este un magnet pentru toti cainii din cartier.
Anul acesta ne-am hotarat sa o castram, in ciuda riscului de a se ingrasa (mai mult decat s-a ingrasat dupa perioada de inactivitate cand am fost in vacanta). Se pare ca face lactatii false in aceasta perioada, iar asta este, evident, foarte rau pe termen lung.
Sper ca totul sa decurga ok...

Loialitate a la labrador

Un filmulet impresionant despre loialitatea unui caine (mai putin important faptul ca e labrador) fata de stapanul sau, un militar american ucis in Afganistan.
Imaginile fac inutile alte cuvinte...



miercuri, 24 august 2011

Alimente recomandate pentru labradori

Pornind de la un comentariu primit aici, pe blog (la articolul despre mancarea uscata pentru labradori), am aflat si apoi m-am documentat cu privire la un domn doctor american pe numele sau William D. Cusick.
Se pare ca acest domn a activat timp de 55 de ani (1995-2005) in cercetarea farmaceutica si alimentara si a desfasurat doua studii importante pe o perioada de 10, respectiv 20 de ani. Primul este un studiu pentru dezvoltarea unui produs tiroidian sintetic pentru oameni, iar cel de-al doilea pentru a identifica nevoile nutritive specifice pentrui diferitele rase de caini. In ultima instanta, a scris si publicat in 1990 o carte de mare succes: "Canine Nutrition & Choosing The Best Food For Your Breed Of Dog".
O sa revin cu detalii despre principiile pe care le urmeaza Cusick in abordarea sa, dar deocamdata, iata recomandarile lui pentru Labrador Retriver.
Labradorul se pare ca este una dintre putinele rase de caini care produce o grasime prin porii pielii. In cazul in care din alimentatia sa lipseste grupul de acizi linoleici, blana i se usuca foarte repede. Acizii linoleici sunt trei acizi grasi: oleic, linoleic si linolenic. Sursele de asemenea acizi ar fi: uleiul de peste, uleiul de seminte de in si uleiul de germeni de grau presat la rece.
In Newfoundland (locul de origine al Labradorului) sursele principale de hrana erau caribou, pestele si grasimea de balena. In Anglia (locul unde a fost apoi dezvoltata rasa), hrana principala consta in pui, peste, grau si lactate. Combinatia dintre cele doua diete rezulta intr-un necesar scazut de carbohidrati, dar crescut in grasimi. Necesarul de grasimi este foarte important, dar trebuie avut in vedere ca Labradorul digera greu grasimea de vita, in schimb, ii prieste cea din pui, peste sau vegetale.
In concluzie, Cusick recomanda mancarea ce contine pui, peste, miel si vegetale, dar exclude vita, porumbul si soia.
Astept comentarii, pareri, impresii din partea voastra...


marți, 23 august 2011

Mancare uscata speciala pentru labradori

De la bun inceput medicul veterinar ne-a recomandat sa ii dam Larei mancare uscata de la Royal Canin. Asa am facut fara sa ne punem prea multe intrebari si stiind ca Royal Canin este o marca buna.
In timp, din diferite motive, am incercat si alte marci premium si diferite produse.
Exista numerase pareri pro si contra mancare uscata, pro/contra mancare gatita, pro/contra marci premium sau de serie.
Ce vreau sa fac aici este o sinteza obiectiva a continutului mancarii uscate speciale pentru labradori, asa cum apare ea pe ambalaj. Sincer, cati dintre noi ne-am chinuit sa citim scrisul minuscul de pe sacii imensi de mancare?
Incepand documentarea pe net, am aflat ca numai Royal Canin si Eukanuba au produse special dedicate labradorilor. Cu toate ca in spatele acestor produse sta si mult marketing, este clar ca labradorii, ca orice alta rasa, au anumite nevoi specifice in ceea ce priveste alimentatia.
Si totusi, cum alegem mancarea pentru ei? Este posibil ca pana acum sa fi incercat mai multe marci si mai multe produse si chiar sa va fi stabilit la una anume. Sau poate chiar labradorul dumneavoastra a ales singur o anumita hrana in defavoarea alteia.
Lara nu pot sa spun ca manifesta vreo preferinta speciala pentru vreuna dintre ele, important este sa fie mancare. Mai mult pentru curiozitatea mea, am facut o trecere in revista a continutului boabelor pentru labradori si iata ce-am aflat.


EUKANUBA
Ingrediente:
Pui, Porumb, sorg integral macinat, aroma de pui, orez, sfecla deshidratata, peste, ou deshidratat, carbonat de calciu, sare, grasime de pui (conservata cu tocoferoli, sursa de vitamina E), hexametafosfat de sodiu  clorura de potasiu, ulei de peste (conservat cu tocoferoli) oligozaharoza din fructe, fosfat de dicalciu, in, minerale (sulfat de fier, zinc, sulfat de magneziu, sulfat de cupru, oxid de magneziu, potasiu, carbonat de cobalt), DL-Metionina, Choline Chloride, Vitamine (Acid ascorbic, acetat de Vitamina A, pantotenat de calciu, Biotin, Mononitrat de tiamina (sursa de vitamina B1), supliment de Vitamina B12, Niacin, Riboflavin (sursa de vitamina B2), Pyridoxine Hydrochloride (sursa de vitamina B6), Inositol, Vitamina D3, acid folic), drojdie, Vitamina E , L-Carnitina, Beta-Caroten, extract de rozmarin.


Calorii: 350 kcal/pahar
Distributie calorica: Proteine 23%, Grasime 34%, Carbohidrati 42%


 
ROYAL CANIN
Ingrediente:
Orez, carne de pasare deshidratata, izolat din proteine vegetale, porumb, grasimi animale, gluten din porumb, orz, proteine animale hidrolizate, minerale, ulei de peste, fibre vegetale, uleiuri vegetale (soia si borago officinalis), pudra de oua, pulpa de sfecla, fructo-oligo-zaharide,  seminte si coji de psyllium, L-lizina, polifosfat de sodiu, extract de drojdii (sursa de manan-oligo-zaharide), crustacee hidrolizate (sursa de glucozamina), taurina, DL-metionina, extract de galbenele (sursa de luteina), L-carnitina, cartilaj hidrolizat (sursa de condroitina).
Calorii: 390kcal/100g
Distributie calorica: proteine - 30%, lipide - 16%, carbohidarti - 36,7%, Umiditate - 8%, Celuloza bruta - 2,8%, Cenusa - 6,5%.

vineri, 19 august 2011

Un labrador la Amsterdam


Un labrador care isi astepta stapanul sa iasa dintr-un supermarket si care, intre timp, isi facuse o groaza de admiratori care il pozau.
Nu era legat, dar statea acolo cuminte si astepta.
La venirea stapanului, a iesit din post si a primit o felie de salam.

joi, 4 august 2011

Reclame cu labradori (VII)

Reclama la Cottonelle. Din seria Kleenex, Andrex, acum Cottonelle.
Sa vedem ce aduc ei nou... Un labrador rasfatat la coafor si spa.
Cu speranta ca aceste tratamente nu i-au fost aplicate cu adevarat, va invit sa vizionati :)

joi, 28 iulie 2011

Reclame cu labradori (VI)

Andrex strikes again! De data aceasta, folosesc un pui de labrador real ... adorabil.
Si efectul este mai puternic ...parerea mea :P Voi ce credeti?

Cine doreste un labrador?

Aceasta este o labradorita de 3 ani neagra, cuminte si "educata", vaccinata, castrata si care nu a avut si nu are probleme cu displazia.
Din pacate, stapanii ei vor pleca din tara pe termen nelimitat si ar vrea sa o ofere  unui iubitor de catei, care sa tina la ea cum tin si ei.
Nu are pedigree si este posibil sa fie un mix de labrador, dar asta cred ca este mai putin important.
Daca o vreti sau doriti mai multe detalii, aveti urmatoarele date de contact:
email: magureanu_marian@yahoo.com
telefon: 0733876510.


 

miercuri, 27 iulie 2011

Reclame cu labradori (V)

Inca o reclama cu labradori la ... hartie igienica Andrex.
Probabil ca s-au inspirat de la cei de la Kleenex (imagine that! :)) ), dar catelul lor este unul virtual. De altfel, rolul catelului din aceasta reclama este de-a dreptul umanizat, ceea ce explica intr-un fel optiunea lor pentru un animal "computerizat", in locul unuia real.
Sincer, as fi preferat o mutrita de labrador adevarat, dar cine sunt eu sa ma pun cu marketingul celor de la Andrex ? :P


sâmbătă, 23 iulie 2011

vineri, 22 iulie 2011

Reclame cu labradori (I)

O reclama haioasa cu un labrador adorabil. Enjoy! Vor urma si altele, asa ca ramaneti aproape...
Daca va abonati la blog, veti primi automat, in fiecare zi, cate un astfel de filmulet cu scop de maxima buna dispozitie.

Ce-am mai aflat despre labradori

Pe principiul: nu conteaza ce zice practica pana nu citesti in carte (sau mai nou, pe sfantul google), cica:
- nu numai ca le place apa, dar ar fi singura rasa perfect adaptata pentru inot, in sensul ca are o membrana interdigitala foarte dezvoltata, speciala pentru a-i ajuta la inot.
- nu numai ca le place sa roada si sa duca ceva in gura mereu, dar pot duce si un ou crud in gura, fara a-l sparge
- nu numai ca le place sa manance, dar adora bananele (nu este cazul Larei, dar poate ea e exceptia care confirma regula)
- au o toleranta mai mare la durere decat alti caini, ceea ce ii face potriviti in activitatile de salvare sau in munca de politie
- primul labrador inregistrat oficial s-a nascut in 1899 si se chema "Ben of Hyde", linie genealogica ce se continua si astazi.

luni, 18 iulie 2011

Daca...

Am primit in dimineata asta un mail care mi-a placut. Amuzant, dar si de luat aminte. Sa va amintiti de asta atunci cand trebuie...

Daca poti incepe ziua fara cafea,



Daca te poti urni fara medicamente,


Daca totdeauna poti fi vesel , facand abstractie de durerile tale,


Daca te poti abtine sa nu-i plictisesti pe altii cu problemele tale,


Daca zilnic poti manca aceleasi mancaruri si poti fi recunoscator pentru ele,


Daca poti intelege ca cei dragi tie sint cateodata foarte ocupati si n-au timp de tine,


Daca poti accepta critica si invinuirea fara suparare si ranchiuna,


Daca poti tolera ignoranta unui prieten si nu-l corectezi in permanenta,


Daca poti sa te porti la fel cu un prieten bogat ca si cu unul sarac,


Daca poti suporta tensiunea fara ajutor farmaceutic,


Daca poti sa te relaxezi fara alcool,


Daca poti dormi fara somnifere,




...atunci probabil ca esti cainele familiei !!











vineri, 15 iulie 2011

Varstele labradorului

Cand vorbim despre caini cu energie, posesorii de labradori stiu cel mai bine despre ce este vorba. Labradorii sunt recunoscuti a fi extrem de activi si, in plus, au un temperament jucaus care le accentueaza impresia de hiper-dinamism.
Personal am tot sperat ca pe la varsta de 2 ani sa se mai linisteasca, dar am primit asigurari ca asta nu se intampla decat dupa 3-4 ani si chiar si atunci isi pastreaza macar spiritul tanar.
Dar sa explicam prin comparatie cu etapele de viata ale omului:

Etapa 1: Nou-nascut
La varsta asta, puii de labrador nu sunt cu numic diferiti de alti pui. Tot ce fac este sa manance si sa doarma. Nu dau niciun indiciu asupra bombelor de energie in care se vor transforma!
Etapa 2: Copil mic
De pe la 8-10 saptamani, nivelul de energie creste spectaculos. Puiutii incep sa se adapteze la mediul inconjurator si trec prin cateva modificari fiziologice: isi pierd dintii de lapte si le cresc cei permanenti, asa ca fiti pregatiti pentru ros! Problema dintilor persista pana pe la 5 luni.
Etapa 3: Adolescent
Pana pe la un an, labradorii se manifesta complet haotic. Cunosc toate regulile, dar vor incerca sa le incalce si iti vor pune la incercare rabdarea Acesta este momentul cand trebuie sa insisti cu dresajul si sa te manifesti ca un adevarat sef de haita.
Etapa 4: Adult
Pe la varsta de un an, devin mai familiari cu mediul, au inca un nivel foarte mare de energie, dar vor prefera sa se joace cu membrii familiei.
Etapa 5: Senior
Pe la 5 ani, incep sa se mai potoleasca. Desi sunt inca destul de activi, vor parea mai linistiti si mai grijulii. Este momentul cand te poti bucura de labradorul tau ca de un adevarat companion, care va prefera mai mult sa leneveasca la picioarele tale.

Pe toata aceasta perioada, se stie, este bine sa ii tii ocupati, atat fizic cat si psihic, pentru ca plictiseala face ravagii in cazul lor. Stiti foarte bine la ce ma refer ;)

joi, 23 iunie 2011

COMPARATII

Citeam o postare mai veche despre criteriile si motivele pentru care am cumparat un labrador si inevitabil am inceput sa fac comparatii intre socoteala de-acasa si cea din targ.
Socoteala de-acasa se baza pe mult optimism, cea din targ se bazeaza pe cerintele si conditiile din piata (ca sa folosesc un limbaj business de lemn).
Realitatea este ca un caine inseamna in primul rand o mare responsabilitate. Indiferent cat este el de bun, inteligent, iubitor, devotat sau jucaus, nu-ti este nici atat de prieten, partener de joaca sau companion in timpul liber, cat este o mare responsabilitate.
Esti responsabil pentru el oricand si intotdeauna, oriunde esti, orice ar face. Nu poti ridica din umeri spunand ca este doar un caine. Este cainele tau si suporti consecintele a tot ceea ce face: daca-si face nevoile in cele mai neinsipirate locuri, daca linge mana unui strain doar pentru ca ii este simpatic si strainul are alergie la caini sau pur si simplu nu se vrea balit pe degete. Daca fura jucaria unui copil din parc pentru ca vrea si el sa se joace, daca agita cainii de prin curti, daca stropeste pe cineva atunci cand se scutura dupa o balaceala si tot asa.
Este o responsabilitate continua si obositoare care nu isi primeste intotdeauna rasplata sau recunostinta pe care gandim c-am merita-o. Un caine trebuie hranit, plimbat, ingrijit pentru ca asa trebuie, pentru ca ni l-am dorit si l-am cumparat. Satisfactia nu sta in faptul ca da din coada cand te vede, ca te linge pe obraz, ca se uita in ochii tai ca la dumnezeu. Satisfactia este atunci cand doarme linistit la picioarele tale, atunci cand se pune cu burta in sus sa-l scarpini, atunci cand copiii tai se lumineaza la fata cand il vad sau chicotesc la ghidusiile pe care le face special pentru ei, atunci cand te urmareste la fiecare pas sau alearga catre tine manacand pamantul pentru a fi impreuna.

Sesiune foto


joi, 16 iunie 2011

In caz de otravire

Din pacate, acesta nu este numai un articol informativ, este o relatare din experienta proprie. Sper sa va fie de folos, adica sa fiti avertizati, informati si atenti.
De multe ori, diversi binevoitori m-au atentionat prin parcuri sau in tarcurile pentru caini sa am grija la ce mananca Lara de pe jos, pentru ca ai lor catei s-au otravit cu insecticide sau alte substante dispersate prin dragul nostru oras impotriva diverselor oratanii invadatoare.
Recunosc ca de cele mai multe ori luam aceste avertismente oarecum in ras sau ca un pretext din partea respectivelor persoane pentru a deschide o discutie sau, pur si simplu, pentru a se plange de problemele lor.
Asta pana cand...fatalitate... nenorocirea a venit si-n curtea noastra sau, mai bine zis, intr-un parculet miniscul de peste drum de blocul nostru, unde nu prea calca nici oameni, nici caini si care, de regula, are poarta inchisa cu un lant. Mergeam acolo frecvent cu Lara tocmai din acest motiv.
De data aceasta, la un moment dat, Lara dispare din raza mea vizuala pentru mai multa vreme si cand m-am dus sa vad ce face, era cu capul indesat intr-un sac de hartie din care hapaia niste "delicatese". Pe sac scria mare OTRAVA contra sobolanilor. Nu stiu cat o fi mancat, dar doua bucati am vazut-o numai eu inghitind.
Fugi de urgenta cu ea la veterinar, care zice ca nu are ce sa-i faca, doar imi recomanda sa ii dau sa manance 4-5 albusuri de ou crude si sa bea saramura concentrata pentru a o face sa vomite si deci, sa elimine otrava. Important ca tratamentul asta sa-i fie administrat in maxim o ora de la ingerarea substantei, pentru ca altfel otrava incepe sa fie digerata si deci, absorbita in organism. Am facut intocmai.
A mancat albusurile fara probleme, la saramura a facut ceva nazuri si a trebuit sa i-o bag pe gat cu o seringa de plastic, dar pana la urma a vomitat si se pare ca a trecut prin aceasta experienta fara urmari negative.
Uimitor este ca a fost in permanenta vesela si energica asa cum este intotdeauna, a avut pofta de mancare tot timpul, deci nimic deosebit, in afara de sperietura noastra groaznica.
A fost suficienta aceasta sperietura pentru a hotari, in sfarsit, sa nu o mai lasam niciodata libera fara botnita. Poate este o masura drastica, dar este pentru binele ei (si al nostru).

vineri, 8 aprilie 2011

Cum plimbam cainele cu bicicleta

Nu ma-ntelegeti gresit, nu am incercat s-o invat pe Lara sa se dea cu bicicleta, ci numai sa alerge langa mine, eu fiind pe bicicleta.
In principiu, te gandesti, asa cum am facut si eu, ce mare filosofie poate fi? Te urci pe bicicleta, legi lesa de bicicleta si pedalezi. Totusi, socoteala de-acasa nu se potriveste intotdeauna cu cea din targ, asa ca iata cateva concluzii.
Avantaje:
1. alergi cainele cu o viteza mai mare decat daca il plimbi sau daca ai incerca sa mergi cu rolele ori sa alergi impreuna cu el
2. il alergi o durata mai mare de timp - tu obosesti mai incet decat daca ai alerga sau ai merge cu rolele,
3. ii consumi energia fara a ti-o consuma si tu pe a ta
4. rezulta din cele de mai sus - isi consuma surplusul de energie si se mentine in forma
5. ii place (alergatul e natural pentru ei si isi elibereaza surplusul de energie)

Dezavantaje sau lucrurile la care trebuie sa fii atent:
6. este un efort suplimentar sa cari bicicleta (si sa duci si cainele in lesa in acelasi timp)
7. trebuie sa ii legi lesa la lungimea corecta. Asta inseamna sa nu fie prea lunga sa ti-o poata lua inainte si astfel sa nimereasca in fata bicicletei (poti sa-l lovesti sau sa se agate cu lesa de bicicleta si chiar sa te dea jos). De asemenea, trebuie sa ii lasi un spatiu minim de manevra ca sa nu risti se departeze prea mult si sa dea o masina peste el. Pe de alta parte, trebuie sa fie suficient de lunga sa nu se loveasca de bicicleta atunci cand sta in dreptul tau.
8. Posibil ca atunci cand vrea sa se opreasca sa miroasa ceva, fie sa-l smucesti foarte tare (depinde cat de repede mergi), fie sa te dezechilibreze.
10. Mare atentie! Nu trebuie exagerat. Este suficient sa mergeti 15-20 de minute, intr-un ritm moderat (redus sau crescut timpul in functie de tempo-ul cu care mergeti). Altfel, riscati sa-i faceti mai mult rau. Efortul exagerat ii poate dauna la articulatii (avand in vedere ca alearga pe astfalt) si mai ales, la inima. Cunosc cazuri de caini alergati sistemati cate 1-2 ore pe zi si care au murit la varste fragede, suferind de inima. Stapanii au avut cele mai bune intentii, gandindu-se ca ii tin in forma, dar rezultatul a fost cel opus.


4.

miercuri, 2 martie 2011

INCERCARI DE DRESAJ

Nu am dat-o niciodata pe Lara la dresaj. Comenzile de baza pe care le stie am invatat-o eu: sezi, culcat, stai, asteapta, aici, treci, cauta...
Am invatat-o inca de cand am luat-o, ghidandu-ma dupa niste filmulete postate pe youtube. Recompensa folosita: mancarea. Le-a invatat repede si le stie si le executa si acum, fara o recompensa evidenta.
Sunt convinsa ca daca as avea mai mult timp si m-ar preocupa problema, as reusi s-o invat singura sa faca mult mai multe lucruri, dar adevarul este ca nu stiu la ce i-ar folosi. Poate doar ca exercitiu mental, pentru ca se stie, labradorii sunt caini care au nevoie si de challenge-uri mentale.
In rest, nu o duc la show-uri, concursuri, nu fac parada cu ea, nici pentru public, nici in familie.
O alta problema in a o invata "trucuri" noi este ca de la un anumit punct incolo, mancarea nu mai functioneaza ca recompensa. Devine atat de focusata pe mancare, incat exercitiul isi pierde scopul. Am incercat cu alte recompense, dar nici acestea nu functioneaza: lauda, mangaierea, jucariile, etc. nu o intereseaza. Face o data ce ii cer, iar daca recompensa este alta decat mancarea nu o mai intereseaza sa repete.
Daca recompensa este mancarea, atunci focusul se muta pe asta, iar comenzile/exercitiile le executa prost, grabita sa-si primeasca portia. Evident ca nu-i dau nimic pana nu face ce ii cer, dar in cazul asta se posteaza in fata mea si imi urmareste miscarile, poate-poate ii pica totusi ceva. Am zis sa am rabdare si sa nu fac nimic pana nu se duce sa faca ce i-am zis (de exemplu sa aduca ceva), dar de fiecare data insistenta ei a depasit rabdarea mea si de fiecare data am abandonat exercitiul.
Sfaturi? Pareri? Anyone?

marți, 1 martie 2011

SA TE GASESC AICI CAND MA INTORC

De multe ori cand iesim la plimbare, mai ales daca suntem intr-un parc cu multi caini sau dimpotriva, fara prea mare animatie, imi place sa ii dau drumul Larei sa umble libera, fara lesa. Evident ca la primele incercari am stat cu teama de cum va reactiona, daca nu cumva va fugi cat vede cu ochii sau se va lua dupa un alt caine la joaca si va uita unde sa se intoarca. Niciodata nu a fugit sau, daca a facut-o, in clipa cand si-a dat seama ca s-a departat prea mult de noi, s-a intors, indiferent ce alta atractie avea ea in alta parte.
Glumim mereu si spunem ca putem s-o pedepsim oricum numai sa n-o lasam singura si pe principiul asta, stam fara grija atunci cand se plimba libera: stim ca intotdeauna se intoarce la baza.
In dimineata asta am iesit in parc ca de obicei si ne-am intalnit, tot ca de obicei, cu cei doi prieteni matinali ai ei: un ciobanesc german si un collie, cu care se alearga de zor la primele ore, atunci cand nici nu sunt foarte multi caini treziti, daramite oameni. Eu imi faceam alergarea prin parc, cei doi companioni plecasera acasa, iar Lara haladuia pe un deal de unde nu ne vedea. La un moment dat s-a intors in locul in care ne lasase, dar nu mai era nimeni. Eu eram la o distanta de circa 60 de metri, dar nu ma ochise. Am lasat-o sa vad ce face, fara sa o strig.
Nu pot sa descriu panica ce o cuprinsese cand s-a vazut singura. Alerga cu viteza din stanga in dreapta, mirosind pe jos, pana cand a luat-o in directia opusa mie si am strigat-o. In clipa aia a facut stanga-mprejur si a rupt-o la goana spre mine, mancand pamantul.
Parca mi-a zis "sa nu-mi mai faci asta gluma asta niciodata", s-a relaxat brusc si nu s-a mai departat de mine.

luni, 28 februarie 2011

Stiati...?

Ca predigree-urile a doi dintre cei mai influenti Labradori, "Peter of Faskally" si "Flapper," isi au inceputurile in 1878?

Informatii de rasa

Am aruncat un ochi pe site-ul Asociatiei Chinologice Romane si iata ce-am aflat.
In nomenclatorul raselor, Labrador Retriever-ul (122), originar din Marea Britanie, este inclus in grupa 8 (Retriver - Flushing Dogs - Water Dogs) si este cotat CACIB, CAC si Working Trial.
O noutate pentru mine este faptul ca sunt indicate patru tipuri de retriever-i in functie de tipul de blana si anume: Curly Coated Retriever (110), Flat Coated Retriever (121), Labrador Retriever (122) si Golden Retriever (111), fiecare cu anumite subcategorii de culori. Black si liver pentru primele 2 categorii, black, yellow and liver/chocolate pentru Labrador si gold sau cream pentru Golden Retriever.
De asemenea, nu apare pe lista restrictiilor de imperechere intervarietati.
Pentru cei care participa la show-uri sau competitii, informatiile de mai sus sunt convinsa ca nu sunt o noutate, dar mie mi-au raspuns cel putin la nelamurirea pe care o aveam cu privire la retreiver-ii cu parul drept sau mai carliontat, despre cei din urma avand impresia ca nu sunt tocmai "ca la carte".

joi, 17 februarie 2011

Conjunctivita

Conjunctivita nu stiu sa fie o boala la care sunt predispusi labradorii, dar cert este ca Lara are accese destul de dese de conjunctivita (probabil seamana cu mine :) ). Prima data s-a intamplat cand avea vreo 5-6 luni si cred eu ca i s-a declansat de la aerul conditionat din casa si din masina. Tot in perioada aia a fost si racita, probabil din acelasi motiv.
Am trata-o evident, dar de-atunci se pare ca problema revine de fiecare data cand este mai frig.
Din fericire, este foarte cuminte atunci cand ii pun picaturi sau unguent in ochi, asa ca reusesc sa i-l pun si singura, totusi este o problema care se repeta des si este deranjant, mai ales pentru ea, banuiesc.
Are cineva experienta in domeniul asta?

Tipuri de labradori

Specialistii impart labradorii in doua categorii dupa scopul in care a fost dezvoltata rasa: labradori pentru show si labradori pentru vanatoare. In limba engleza veti gasi termenii de show vs field bred Labradors.
Mai mult, se pare ca in Statele Unite, labradorii pentru show se numesc "English Labradors", iar cei de vanatoare "American Labradors".
Auzisem mai demult de aceste doua categorii si intuiam ca exista o diferentiere de "look"intre cele doua tipuri, dar mai mult aveam senzatia ca este la mijloc mandria americana de a avea si o versiune proprie a ceva care deja are mare succes in intreaga lume. Inca am aceasta banuiala, dar se pare ca exista si ceva substanta in aceasta impartire.
Ideea este ca exemplarele pentru show se deosebesc estetic si functional de cele pentru vanatoare, iar diferentele am sa le enumar in continuare.
Ca aspect, labradorii de show sunt mai robusti, au picioarele ceva mai scurte, blana mai deasa si coada mai groasa si au un aspect ceva mai greoi. De unde probabil, si impresia ca sunt mai "grasi'. Ca temperament, se pare ca sunt ceva mai linistiti si nu sunt foarte buni vanatori.
Labradorii de vanatoare sunt caini de "munca", sunt foarte energici si hiperactivi, si  adesea mai "slim" decat cei de show: piciare mai lungi, mai subtiri in spate si cu botul ceva mai lung.
Cateva fotografii pentru exemplificare.
Labrador de vanatoare


Labradori de show



luni, 10 ianuarie 2011

De Craciun 2010

Sa lasam imaginile sa vorbeasca, desi pe ici, pe colo, nu ma voi putea abtine sa nu fac si cateva comentarii...

 Nu prea sunt eu adepta costumatiilor pentru caini, dar de data asta era cadou de la Mosu'... Fes si hainuta cu polar fleece si fas pe deasupra.

 Nu e o poza foarte clara, dar continutul conteaza: Lara de paza la pitica :)

 In actiune! La putina miscare in zapada dupa un Craciun...greu ;)

"Ma primiti si pe mine inauntru? Asa pleostita si inzapezita cum sunt...?"
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Faceți căutări pe acest blog