Sa lasam imaginile sa vorbeasca...

 Zilele astea mi-am facut ordine prin pozele de pe laptopuri si am dat peste niste "oldies but goldies" cu nimeni alta decat ... Lara! Cand o vad cat era de mica, nici nu-mi vine sa cred cat de repede a trecut timpul. Pe de alta parte, s-au intamplat atatea in lunile astea, incat aproape am si uitat-o cum era cand era mica...
V-o prezint si voua in toata splendoarea ei de acum un an.



Prima poza de cand am adus-o acasa. S-a intins pe gresie exact acolo unde am lasat-o jos din brate. Era moarta de frica...

 



Aceeasi ipostaza, doar din alt unghi.

 


Aici prinsese deja curaj si pornise sa inspecteze imprejurimile, mai exact, stepperul :)




Prima ei jucarie...improvizata, ca sa zic asa. Pentru ca eram total nepregatiti, i-am dat un papucel de plastic, care era de fapt un breloc de chei.




Aici descoperise cat de interesanta este hartia igienica cu care curatam mizeria dupa ea. A fost de fapt, prima joaca adevarata, ca pana atunci statuse retrasa intr-un colt toata ziua...




La fotografia de buletin :))

 




O adusesem la lacul Snagov sa incerce apa si nu vroia neam sa treaca podetul ala!




Nu stiu cat de bine se vede mizeria de pe ea, dar era plina de noroi dupa ce se tavalise prin curtea proaspat udata. Un obicei si o placere de care face abuz si acum...






Obosita dupa vanatoare, cu capul pe prada :))





La salonul de hair-styling...:)) Deh, baba sufera la frumusete!